Puncte Comune despre relația între artă și conflict – înregistrările video

Puncte Comune despre relația între artă și conflict – înregistrările video a prezentărilor și discuțiilor cu publicul

Programul Puncte Comune s-a desfășurat între 17-19 iulie 2025, la Zpațiu, constând din câteva sesiuni practice urmate de prezentări cu participarea invitaților din Armenia, Moldova, Serbia și Ucraina. Discuțiile din cadrul acestuia aveau să extindă înțelegerea asupra practicii artistice a invitaților, și a modului în care aceasta se leagă de tema conflictului din țările lor de origine.

Programul oferă dezvoltare temei Războaie culturale în vremuri de polarizare – un ciclu de întâlniri facilitate de Rada Leu, cercetătoare și lucrătoare culturală, desfășurate în cursul anilor 2023-2025, în cadrul proiectului de cercetare Arta contemporană, cultura populară și consolidarea păcii în Europa de Est. Proiectul urmărește să înțeleagă rolul pe care îl joacă arta și cultura în trei conflicte sociale și politice diferite (în Polonia, Armenia și Republica Moldova).

Mai jos vă propunem materialele video ce documentează cele 6 prezentări despre relația între artă și conflict, care au fost urmate de discuții cu publicul prezent în sală. Vorbitorii comunică, în prezentările lor, despre mișcările sociale și conflictele care au precedat și au creat condițiile ce au dus ulterior la un război, precum și despre rolul artiștilor, lucrătorilor culturali și a inițiativelor culturale independente în prevenirea și/sau medierea unor conflicte în societate.

Vă invităm să vizionați cele 3 episoade pentru a vă adânci într-o experiență culturală unică alături de Rusanda Curcă – activistă culturală, de mediu și civică (Moldova), Bojan Djordjev – producător de teatru (Serbia), Yulia Kostereva – artistă și curatoare (Ucraina), Shoghakat Mlke-Galstyan – coregrafă și manageră culturală (Armenia), Anna Provozin – artistă de origine ucraineană stabilită în Moldova și Vitalie Sprînceană – sociolog și jurnalist (Moldova)!

17 iulie 2025

Arta ca instrument de vindecare și de susținere a spațiului pentru dialog, în două contexte diferite – realitatea postbelică a Armeniei și experiența de lucru cu tinerii vulnerabili și adolescenții ucraineni refugiați în Moldova – a caracterizat ziua întâi:

Arta ca instrument de vindecare și de menținere împreună a spațiului: experiența de lucru cu tinerii vulnerabili și adolescenții ucraineni refugiați în Moldova, de Anna Provozin (Ucraina / Moldova)

– Arta ca spațiu pentru dialog și vindecare: reflecții din realitatea postbelică a Armeniei, de Shoghakat Mlke-Galstyan (Armenia)

18 iulie 2025

Ziua a doua a explorat modul în care invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, din 2022, a afectat societatea, viața culturală și artiștii din Ucraina și Moldova. Văzută prin prisma prezentatoarelor, discuțiile s-au axat pe evoluția strategiilor artistice adoptate de artiștii ucraineni în ultimul deceniu și pe nevoia construirii unor spații culturale sigure în regiunile rurale, cu accent pe comunitățile din regiunea Găgăuzia:

Construirea spațiilor culturale sigure în regiunile rurale, de Rusanda Curcă (Moldova)

– Evoluția strategiilor artistice ale artiștilor ucraineni în ultimul deceniu, de Yulia Kostereva (Ucraina)

19 iulie 2025

Ziua a treia a început cu o incursiune în procesele de transformare urbană prin care au trecut spațiile publice din Chișinău cu un accent pe modul în care actorii locali au rezistat acestor transformări, și a continuat cu interogări pe marginea politicii de stânga a secolului XX și a gândirii marxiste, fiind invocat rolul colectivelor temporare create în domeniul artei și performance-ului contemporan în abordarea rămășițelor materiale și intelectuale a proiectului comunist:

Transformarea spațiilor publice în post-socialism, de Vitalie Sprînceană (Moldova)

– Rămășițe, de Bojan Djordjev (Serbia)